Cum a ratat Parlamentul European șansa Mercosur și a făcut un cadou Chinei

Decizia Parlamentului European de a trimite acordul cu Mercosur la Curtea de Justiție a UE nu este doar o amânare birocratică de cel puțin un an, ci o eroare geostrategică. Această mișcare reprezintă o veste excelentă pentru marile puteri concurente, în special pentru China. Practic, Beijingul a primit cadou timpul necesar pentru a-și consolida poziția pe uriașa piață sud-americană, în detrimentul Europei. 

Într-un moment în care UE trebuia să răspundă cu eleganță strategică provocărilor globale (inclusiv mesajelor de la Davos ale președintelui Trump), Parlamentul a ales să se blocheze în proceduri. Refuzul acestui acord ignoră o realitate economică dură: Uniunea Europeană, tot mai sufocată, are nevoie de „plămânul” unei piețe de liber schimb cu 700 de milioane de consumatori. Argumentele care folosesc agricultura drept scut sunt false: Importurile fără taxe vamale ar reprezenta doar 1,6% din consumul de carne de vită și 1,4% din cel de pasăre al UE (echivalentul a două fripturi per cetățean anual). Aceste cote nu amenință fermele europene. Mercosur este folosit ca o „supapă” retorică pentru nemulțumirile fermierilor, cauzate de fapt de probleme interne ale Politicii Agricole Comune, nu de comerțul internațional. 

Pentru România, beneficiile ratate sunt evidente și cuantificabile. Doar în 2023, am exportat produse industriale de 176,5 milioane de euro către Mercosur, plătind taxe vamale de 47,4 milioane de euro. Acordul ar fi eliminat aceste taxe, crescând competitivitatea românească. 15 produse românești cu indicație geografică ar fi fost protejate pe piețele sud-americane, standardele UE rămânând obligatorii. Votul de ieri a dezvăluit un Parlament European slăbit, cu o majoritate formată din extreme, dar validată, paradoxal, de grupuri pro-europene (PPE, S&D, Renew). 

Din discuțiile avute cu mai mulți europarlamentari, inclusiv români, reiese un tablou dezolant: mulți au votat „pentru” amânare strict din calcule electorale naționale, convinși fiind că acordul va trece oricum. Mulți dintre ei resimt aceeași jenă ca după Brexit - conștientizarea faptului că un joc politic mărunt a dus la o boacănă istorică. Așa se ratează oportunitățile în istorie: prin neînțelegerea mizelor mari și sacrificarea interesului strategic pe altarul micilor bătălii politice. 

Totuși, mergem mai departe.